Fragmentul de culturӑ: etnografie / Lăsata Secului

Mulţi dintre noi nici nu am auzit de Lăsata Secului. Fie cӑ suntem orӑşeni din tatӑ ȋn fiu, fie cӑ tradiţiile cu stropul lor urbanizat nu s-au mai ţinut,  Lăsata Secului nu ne mai spune nimic.  Pentru noi cei care trӑim cu sufletul ȋn douӑ culturi e mai greu sӑ ne conectӑm la lumea româneascӑ arhaicӑ. De aceea m-am hotӑrât sӑ scriu câteva rânduri despre acest moment al anului.

Sӑ ȋncepem cu o explicaţie: de unde pânӑ unde ‘sec’?  Ȋn mod obişnuit, cuvântul sec, din sintagme precum “lӑsatul secului” sau “mâncare de sec”, este ȋnţeles ca fiind sinonim cu uscat, fӑrӑ grӑsime, de post. “Lӑsatul secului” ar ȋnsemna deci ȋnceputul vremii de sec, lӑsatul postului.

Secul pe care ȋl lasa postul ortodox este ‘saeculum’, adicӑ se lasӑ lumea, in sensul de mondenitate, modӑ, obiceiuri lumesti.

Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului pică pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului. În această zi, creștinii petrec alături de familie. La masa de Lăsatul secului se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin.

În unele zone, gospondinele pregătirile încep din ziua de sâmbătă. Ea este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte. Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”.

Pe lângă hrana pregătită, sărbătorile sunt însoţite de multe interdicţii populare de a munci, iar respectarea sărbătorii are un rol crucial. În multe comunități din Ardeal credincioșii spun: „Noi, sărbătorile le ţinem, pentru că şi ele pe noi ne ţin”. Femeile nu au voie să coasă (nici să toarcă şi nu ţes), pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli.

În toate zonele etnografice româneşti, bunicii spun că ei respectă sărbătoarea pentru ca membrii familiei și animalele de povară să fie sănătoși, iar furtunile și grindina să nu le distrugă recoltele. De asemenea, femeile lucrează numai până la amiază pentru a avea spor în casă în anul viitor.

În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”. Este un ritual prin care fetele vor să îmblânzească soarta și ursitul să vină mai repede în viaţa lor.

Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an (de fapt, au fost ieri ultimele), pentru că, de mâine, până după sărbătoarea Bobotezei, nu se mai fac cununii.

Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice. Există convingerea că toate suratele lor nu vor ciuguli recoltele în anul viitor.

Alte resturi de la masa de Lăsatul secului se aruncă spre răsărit. Ritualul urmărește același scop: să protejeze gospodăria respectivă de pagubă.[1]

Ȋn seara de Lăsatul secului, mai ales în zonele rurale, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei pentru a alunga orice rău şi spiritele păguboase din căminul lor.

Din vremuri îndepărtate, de Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul Crăciunului. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i vor ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.

În unele zone, se crede că vasele în care s-au pregătit bucatele de dulce pot să se folosească după ce le spală. În altele, vasele de dulce se pun deoparte până la Crăciun. În schimb, lingurile trebuie înlocuite cu altele noi, în timpul postului.

Ţineţi sau nu ţineţi postul  vӑ invit sӑ faceţi din cina acestei seri o cinӑ specialӑ. Luaţi-vӑ timp sӑ vӑ aşezaţi cu toţi ai casei la masӑ şi sӑ vӑ bucuraţi unul de altul pentru cӑ nu se ştie ce aduce ziua de mâine. Pentru cei care ţin postul vӑ urez post uşor şi cu folos.


[1] https://www.mytex.ro/stiri/273-cultura/538156-ultima-petrecere-inainte-de-craciun-lasata-secului.html

Un comentariu

  1. Multumesc mult, Sorinela, frumos le-ai asternut…
    Lasata secului, „ultima sansa” pana la Craciun sa mancam bunatatile preferate! Casa-i curata, stropim cu aghiazma si aprindem candela. Ne rugam sa ramanem curati si sa vina Craciunul cu mare bucurie. Am vorbit cu Parintele sa vina in curand sa ne faca Sfestania casei.La Schit, Parintii marturisesc oamenii care curg neincetat pe cararea muntelui. Ne-am linistit cu treburile pe afara, curtea, gradina, animalele, toate sunt rostuite si-au intrat in linistea iernii ce bate la usa. Acum cativa ani era deja zapada afara. Cand vine anul asta? Ce frumos e cand totul sclipeste alb, pufos. Aducem lemne, stam la gura focului, punem mere la copt, parpalaci, si de-acum incepe timpul lucrului in casa. E pace, timp de adunat sufletul si gandurile. Ce bine e sa ai timp de lucrul mainilor, de o rugaciune, de vorbit, de o carte, de un cantec.
    Cand eram acasa in Romania, ne vizitam unii pe altii „cu lucru'”, stateam la povesti. Pana la Craciun lana trebuia scarmanata, toarsa, mai coseam, lucram cu andrelele, batranele la razboiul de tesut, copiii mici si mari aveau timp si de sanius, de spart nuci si jocuri cu fire si lemne. Cautam in camara sau in beci poame si borcane cu bunatati, dulceturi, zacusca, magiun. Sau merele din fan, ce aroma au! Barbatii se ingrijeau de hrana animalelor, de fanul si apa lor, de crapat lemne si maturatul zapezii, dimineata devreme pana la poarta. In curand, porcul trebuie sa aiba locul pregatit la afumat in pod, iar apoi borhotul, cazanul sa fie bune de facut tuica. Iar baietii, de la mucosi pana la cei mari-mari, cum se lasa seara si nu prea se mai vedea valea sa te dai cu sania, se adunau sa impleteasca bice, si toata seara, pana tarziu, in noapte, se auzeau pocnetele bicelor. Invatau colindele. Asa e si acum. Fiecare timp are lumina lui.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s