Fragmentul de culturӑ: Etnografie

Botezul Domnului sau Boboteaza

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi totodată al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. La olandezi ‘baia ritualӑ’ are loc de anul nou. Cred ca semnificaţia de purificare şi ȋnnoire este comparabilӑ.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi duceau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Este acesta un fel de feminism ritual in societatea româneascӑ tradiţionalӑ sau doar supapa de presiune ca femeile sӑ mai reziste un an la presiunea numeroaselor funcţiuni pe care trebuiau sӑ le ȋndelplieascӑ in familie?

Se spune că în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. Tinerele, după slujbă, conform tradiției, merg la părinte și-i cer acestuia un fir de busuioc sfinţit. Se spune că acest fir, mai ales în Ajunul Bobotezei, are puteri magice care le va ajuta pe fete să-și afle destinul. Singura condiție pentru ca magia să se înfăptuiască, este ca tinerele să postească să facă rugăciune întru Dumnezeu, iar în noaptea de Ajun să ascundă sub pernă firul de busuioc sfințit

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Pe masă se aşează 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Acestea sunt bucate ritual, mulţi dintre noi nici nu am auzit de asemenea feluri.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că strigând „Chiralesa” oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie pentru a fi fertile şi protejate de boli. Eu zic sa strigӑm cu toţii  „Chiralesa” poate ȋmpreunӑ cu vaccinul  deja anunţat reuşim sӑ-l bӑgӑm ȋn sperieţi pe domnul Covid.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se spune că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia susține că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. De ȋmprumut nu cred cӑ e cazul pe lockdown-ul ӑsta dar cearta, tot din acest motiv, este un pericol real, de aceea vӑ rog sӑ luaţi ȋn serios aceastӑ  superstiţie . Staţi liniştiţi mӑcar pânӑ trece Boboteaza sӑ nu ne luӑm riscul unui an ȋntreg de certuri. Mai bine ignoraţi-vӑ consoarta dacӑ vi se pare cӑ are chiar şi o micӑ sӑmânţӑ de ceartӑ.

Sfinţirea apei ȋn Mӑrginimea Sibiului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s