Fragmentul de culturӑ: Mica Unire- marea sӑrbӑtoare

Pe 24 ianuarie ne-am obişnuit sӑ auzim informaţii repetate pe acelaşi ton sӑrbӑtoresc  de toate ziarele şi alte medii. Toate ceremoniile, discursurile si evenimentele se vor ȋncheia cu o horӑ a unirii. Anul acesta cred cӑ hora va fi imaginarӑ sau virtualӑ din cauza virusului.

Aceastӑ zi este declaratӑ zi de sӑrbӑtoare, (Legea nr. 171/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 922/ 18.XII.2014) prin care ziua de 24 ianuarie a fost declarată „Ziua Unirii Principatelor Române”, devenind astfel oficial o „zi de sărbătoare naţională”, iar începând din anul 2017 este şi o zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează! Da, este un moment important din istoria noastrӑ dar hai sӑ fim serioşi, câte zile naţionale putem avea?

Mica Unire a avut loc la jumӑtatea secolului al XIX-lea şi a ȋnsemnat unirea Moldovei cu Ţara Româneascӑ. Unirea Principatelor este legatӑ de numele lui Alexandru Ioan Cuza. Aceasta a fost posibilӑ dupӑ numirea lui Cuza ca domnitor al ambelor principate. În Moldova a fost ales la 5 ianuarie şi in Ţara Româneascӑ la 24 ianuarie 1859.

Dubla alegere a fost primul pas spre Unirea celor două principate. În anii imediat următori, această unire personală s-a transformat într-o Unire reală, cu instituţii comune, o Unire recunoscută de puterile Europei. Dar dubla alegere a domnitorului Cuza nu a venit de la sine. Elita politică românească a depăşit unul câte unul obstacolele politice şi militare şi a pus imperiile vecine, ostile Unirii, în faţa faptului împlinit. Cu alte cuvinte i-a pӑcӑlit ȋn condiţiile legale impuse având norocul sӑ aibӑ susţinӑtori puternici precum Napoleon al III-lea.

„În condiţiile rivalităţii austriece, Napoleon al III-lea pentru că aşa cereau interesele Franţei, susţine proiectul Unirea Principatelor”, spune Alin Ciupală.[[1] Alin Ciupală, https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/istorie-unirea-lui-alexandru-ioan-cuza-startul-romaniei-moderne-35114%5D

Cât de legitimӑ a fost acestӑ unire şi care au fost interesele externe /europene pentru susţinerea ei este o poveste lungӑ şi sensibilӑ pe care nu aş vrea sӑ o povestesc. Totuşi aş vrea sӑ punctez faptul cӑ mai toate actele politice importante au fost susţinute de o formӑ agresivӑ de propagandӑ atât ȋn interiorul cât şi ȋn exteriorul Principatelor.

Dincolo de etnie și limbă, până la momentul Unirii sunt puține afinități între Moldova și Muntenia. „De fapt, sunt două lumi care trăiesc destul de separat: vorbim de tradiții diferite, vorbim de teritorii între care nu au existat atât de numeroase contacte pe cât ne place nouă să credem. Se călătorea foarte puțin dintr-un Principat în altul. Și aș îndrăzni să spun că, pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, boierii moldoveni sau boierii munteni călătoreau mai des spre Occident decât la Iași sau la București”, spune istoriculmAlin Ciupalӑ.

Dacӑ mica unire s-ar fi ȋntâmplat azi ar vui internetul, youtubul, pinterestul, instagramul şi whatsappul  cu imagini, filmuleţe şi selfiuri fӑcute la Iaşi sau Bucureşti. Poate chiar Napoleon al III-lea s-ar exprima frumos pe blogul sӑu official. Dar  nimic din toate astea nu exista pe vremurile alea. Totuşi vӑ propun imagini nu chiar instantanee fӑcute de pictorul unirii, Theodor Aman. Ia priviţi:

Theodor Aman Proclamarea Unirii; Muzeul Naţional de Istorie a României

Theodor Aman -Unirea principatelor (1857) cu doi ani ȋnainte de unire- Propagandӑ sau previziune? Tu ce crezi?

Theodor Aman- Hora unirii la Craiova; Muzeul Naţional de Istorie a României

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s