Poezie din limba ȋn care visӑm: Hai sӑ facem hora mare

Nu m-am putut abţine sӑ nu pun totuşi ceva absolut previzibil pentru ziua de 24 ianuarie: Hora unirii

Nu vӑ sunӑ deja ȋn cap melodia cu care se ȋncheia emisiunea tv şi era semnalul cӑ trebuie chiar sӑ mergemmla culcare?

Hora unirii

Hora Unirii

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română,

Sa-nvârtim hora frăției

Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!

Piară dușmănia-n țară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori și omenie!

Măi muntene, măi vecine,

Vino să te prinzi cu mine

Și la viață cu unire

Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul nu-i putere

La nevoi și la durere,

Unde-s doi puterea crește,

Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă

De-o făptură și de-o seamă,

Ca doi brazi într-o tulpină

Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,

Amândoi o faimă-n lume.

Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,

În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire

Să-l secăm dintr-o sorbire,

Ca să treacă drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare

Într-o zi de sărbătoare

Hora noastră cea frățească

Pe câmpia românească!

Poetul unirii

Vasile Alecsandri rӑmâne un classic chiar dacӑ acum nu-l mai citeşte nimeni. Nici chiar elevii care ar trebui sӑ-şi ndreptat insfacӑ temele. Alecsandri a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, creator al teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. Complet integrat modelului paşoptist Alecsandri a fost de fapt destinat sӑ fie inginer cu studii in occident. În anul 1834, împreună cu alți tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza și pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde și-a dat bacalaureatul în anul 1835. În 1837 s-a pregătit pentru un bacalaureat în științe, urmând cursurile Facultății de Inginerie, pe care nu a terminat-o. S-a ȋndreptat spre teatru. În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini, rămânând cel mai rezistent compartiment al activității sale literare și va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică.

Vӑ mai amintiţi portretul din cartea de literatura românӑ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s