Fragmentul de culturӑ. Etnografie: Dragobetele nu este fratele sfântului Valentin

Azi e Dragobetele. Mulţi dintre noi nici nu am auzit de aşa ceva, alţii ştiu vag cӑ e varianta româneascӑ a sfântului Valentin. Alţii şi mai sfӑtoşi sugereazӑ cӑ Valentine’s day a fost inspirat de Dragobetele nostru. Hai sӑ fim serioşi cei doi nu s-au inspirat unul pe altul şi nici fraţi nu sunt. Nici mӑcar fraţi de cruce.

Etimologii și etnologii au încercat să ajungă la o concluzie, legând denumirea de o sărbătoare din calendarul creștin ortodox, „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, care este tot pe 24 februarie. Se pare totuşi că denumirea în slavă a sărbătorii este de Glavo-Obretenia, iar în timpul Evului Mediu, românii au adaptat-o și i-au spus „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”. Numele de Dragobete este atestat mai târziu, abia la finalul secolului al XVIII-lea, mai ales în Muntenia și Oltenia.[1]

Cine este de fapt acest Dragobete? Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior ȋntr-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare cӑ Dragobete (numit si “Cap de primӑvarӑ”, “Nӑvalnicul” sau “Logodnicul Pӑsӑrilor”) nu era nimeni altul decat fiul babei Dochia, un flӑcӑu extrem de chipeş şi iubӑreţ, care seducea femeile care ȋi ieşeau ȋn cale. [2]

Vechile legende legau trecerea timpului şi a anotimpurilor de transormarea naturii. Povestea Dragobetelui se leagӑ deci de sosirea primӑverii. Numai cine nu a fost ȋndrӑgostit primӑvara nu poate ȋnţelege esenţa legendei.

Cartea Legenda lui Dragobete de Floarea Cărbune este o colecție de 7 legende originale și inedite, împletind armonios mituri ale românilor cu frânturi autobiografice sau din viața satului românesc contemporan. Ȋn aceasta carte autoarea povesteste  viața lui Dragobete, zeul iubirii la români, „iubit chiar și de bărbați” Legenda Dragobetelui spune că acesta este copilul Babei Dochia, conceput în chip magic prin îmbrățișarea tandră a trupului feciorelnic al Babei Dochia de un nor de ceață ridicat din adâncul muntelui. Ursitoare și naşe i-au fost cele patru anotimpuri zâne: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Crescând, acesta a deprins învățătura tainică de a citi în Cartea secretă a Naturii. Devenind un tânăr cu părul negru ca abanosul și ochii verzi ca iarba muntelui, acesta reușea să trezească iubirea în inima tinerelor fete doar cântând din fluier. Și din preaplinul inimii sale, i-a învățat pe oameni să iubească timp de sute de ani, iar atunci când și-a îndeplinit sorocul, Maica Domnului l-a transformat în Năvalnic, plantă care renaște în fiecare primăvară.[3]

Ce se fӑcea de Dragobete am citit in revista Historia. In  aceasta zi de mare sarbatoare, tinerii imbracati in straie frumoase, cuviincioase obisnuiau sa se stranga in paduri si sa culeaga in buchetele cele dintai flori ale primaverii. Culesul florilor se continua cu voie buna si cantece, cu un fel de joc numit “zburatorit”. La ceasul pranzului, fetele porneau in fuga catre sat, iar baietii le fugareau, incercand sa le prinda si sa le dea un sarutat. Daca baiatul ii era drag fetei, aceasta se lasa prinsa, ulterior avand loc si sarutul considerat echivalent al logodnei si al inceputului iubirii intre cei doi. Inspre seara, logodna urma sa fie anuntata comunitatii satului si membrilor familiei. Cei care participau la sarbatoare, respectand traditia, erau considerati a fi binecuvantati in acel an. Ei vor avea parte de belsug, fiind feriti in schimb de boli si febra. Conform anumitor superstitii din batrani, cei care nu sarbatoreau aceasta zi erau pedepsiti sa nu poata iubi in acel an.[4] De la acest sӑrut al logodnei și zicala “Dragobetele sărută fetele”.

Dragobetele pare mai degrabӑ frate cu alt personaj mitologic, cu Zburӑtorul care ȋnvaţӑ fetele la iubit. Vezi jocul mai sus numit ‘zburatorit’. Nu mai avem timp sӑ ne jucӑm ȋn pӑdure sau sӑ culegem flori dar eu zic sӑ nu lӑsaţi fetele sau nevestele nesӑrutate azi.  Fetelor dacӑ  ei nus-au gândit ȋncӑ la asta luaţi iniţiativa la sӑrutat.


[1] https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/dragobetele-sarbatoarea-dragostei-la-romani

[2] https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/obiceiuri-de-dragobete

[3] http://www.literaturacopii.ro/stire-proza/legenda-lui-dragobete-de-floarea-carbune/1756

[4] https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/obiceiuri-de-dragobete

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s